Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care face parte din Grupul Băncii Mondiale, a condiționat împrumutul acordat României, în valoarea de aproape 600 milioane de euro, de mai multe măsuri pe care țara noastră a fost obligată să le ia. Una dintre cele mai importante a fost introducerea taxei de poluare în viitoarea rovinietă, lege care a și fost rapid aprobată de Guvern și adoptată de Parlament. Pentru atenuarea efectului, aplicarea legii, care va duce la înjumătățirea vehiculelor de pe șosele, a fost programată pentru 2026.
La data de 1 august 2024, Guvernul a semnat Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), aferent împrumutului pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal și creșterea verde, în valoare de 599,1 milioane euro. Potrivit Executivului, împrumuturile pentru politici de dezvoltare ar reprezenta atât o sursă avantajoasă de finanțare a deficitului bugetului de stat și/sau de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, cât și un instrument care sprijină implementarea unor măsuri de reformă menite să asigure sustenabilitate fiscal-bugetară. Contractarea acestor împrumuturi este însă condiționată de adoptarea unor acțiuni de reformă, care se convin cu finanțatorul și care trebuie îndeplinite anterior demarării negocierii și de menținerea unui cadru de politici macro-economice corespunzător, recunoaște Guvernul.
”Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Impactul asupra cheltuielilor bugetului de stat este generat de plata serviciului datoriei publice asociat împrumutului, respectiv plata dobânzilor și a comisioanelor aferente. Cu toate acestea, din punct de vedere al termenilor şi condiţiilor financiare, împrumutul acordat de BIRD este competitiv şi mai flexibil decât celelalte instrumente alternative de finanţare existente pe piaţa de capital, contribuind la limitarea costurilor aferente datoriei publice. Acesta reprezintă astfel o sursă de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale avantajoasă în comparaţie cu alte instrumente de finanțare de pe piață, fiind acordat pe o perioadă de 15 ani de la data contractării și la o dobândă bazată pe o rata EURIBOR la 6 luni plus marja variabilă a băncii, a cărei cotație indicativă actuală este de cca. 1,16%”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege care ratifică acordul de împrumut.
Condiții dure
Potrivit Acordului, condiția Suplimentară de intrare în vigoare este gradul de satisfacție a Băncii față de progresul obținut de împrumutat în realizarea Programului și de cadrul adecvat de politici macroeconomice al împrumutatului.
”Pentru a spori colectarea veniturilor, împrumutatul a redus numărul de produse și servicii cărora li se aplică cote reduse de TVA de cinci (5) la sută și nouă (9) la sută, a introdus plata contribuțiilor la asigurări sociale de sănătate pentru sectoarele economice care anterior erau exceptate (spre exemplu construcții, agricultură, alimentație) și plata impozitului pe venitul persoanelor fizice din sectorul IT, și a majorat accizele la tutun și băuturi alcoolice, astfel cum este evidențiat prin adoptarea Legii nr. 296/2023. Pentru a permite și a stimula dezvoltarea parcurilor eoliene offshore pentru producerea de energie electrică regenerabilă în zona economică exclusivă românească a Mării Negre, împrumutatul a adoptat cadrul legal relevant, prin Legea nr. 121/2024, pentru a îmbunătăți bancabilitatea noilor proiecte de energie regenerabilă, împrumutatul a elaborat legislația secundară care reglementează guvernanța și funcționarea contractelor de diferențe pentru tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru producerea energiei electrice, prin HG nr. 318/2024, și pentru a stimula transportul verde și creșterea veniturilor colectate, împrumutatul a adoptat măsuri de majorare a accizelor la combustibilii fosili, prin OUG 115/2023.
Sursa: Național
