Dr.Alexandra Henrion Caude este genetician, director de cercetare al Institutului SimplissimA din Mauritius și fost director de cercetare al Spitalului Necker din Paris. Din Franța, unde trăiește zilnic experiența Covid-19, ea a răspuns cu amabilitate la întrebările de sfârșit de săptămână, așa cum făcuse în februarie 2020 și ianuarie 2021. Ea vorbește despre evoluția epidemiei de Covid-19 și regretă că autoritățile locale nu i-au auzit mesajul de a se concentra doar asupra populației bolnave.
Pandemia globală de Covid-19 continuă să revină. Suntem în al cincilea val. Recomandați să aveți grijă doar de bolnavi?
V-am răspuns în ianuarie 2021 despre situația generală cu privire la Covid-19. La vremea respectivă, am insistat asupra necesității urgente de a reda întreaga atenție a Ministerului Sănătății doar asupra populației sale bolnave. Aceasta rămâne recomandarea mea. Ca să nu mai vorbim că o astfel de recomandare reduce foarte mult stresul care pune în pericol grav populația și în special diabeticii.
Apelul meu de astăzi rămâne așadar același, dar cu mult mai mult accent! Tratând populația sănătoasă ca și cum ar fi bolnavă, a fost adusă într-un studiu experimental, ale cărui rezultate în întreaga lume, și fără excepție, nu sunt doar dezamăgitoare conform consensului, chiar catastrofale potrivit unor oameni de știință și medici, pe care încercăm să-i reducem la tăcere prin cenzură sau deghizarea cuvintelor lor. Știu ceva despre faptul că sunt în contact cu colegi din întreaga lume… Unii au acceptat să-și piardă locul de muncă în numele adevărului. Recent, un medic german și-a luat viața în mod tragic justificând cu o scrisoare că nu mai suporta să fie nevoit să lucreze cu atâtea minciuni.
Cum este dezamăgitoare campania de vaccinare?
Dacă luăm istoria recentă pentru a o justifica, comunitatea științifică s-a bazat pe o idee total teoretică a imunității colective (imunitate de turmă), care a fost total negată . În Statele Unite, oameni de știință precum Dr. Anthony Fauci o numesc cu ușurință „mistică”. Citez: „Întotdeauna spun că există această terminologie evazivă și oarecum mistică a „imunității colective” și „pragului imunității colective”. Astfel, rațiunea vaccinării colective s-a bazat pe o credință teoretică care nu se bazează pe nicio realitate tangibilă. Aceste idei neștiințifice au determinat, de asemenea, comunitatea să se îndoiască de însăși existența imunității naturale, în timp ce toate articolele sunt de acord acum că această imunitate naturală există,,
Un al doilea motiv pentru care această campanie a fost dezamăgitoare este că ne-am dat seama că aceste injecții nu au împiedicat deloc transmiterea, că nu i-au împiedicat pe cei dublu vaccinați să aibă Covid-19 și nici să moară din cauza acestuia și, în sfârșit, că a devenit ineficient atât de repede (în 5-6 luni) încât populaţiile au trebuit să fie injectate cronic.
Nu am ajuns deja la a treia doză și în unele țări, la a patra… Este o poveste fără sfârșit, fără asigurarea că imunitatea nu continuă să scadă între două injecții și, prin urmare, ajunge să eșueze? Aceasta este o întrebare pe care și-o pun mulți imunologi, pentru că sunt surprinși de această scădere rapidă a apărării. Pentru mine, ar trebui să considerăm trecutul ceea ce este: un instrument de control politic care, din punct de vedere al sănătății, este asemănător cu un accident vascular cerebral, adică un abonament de vaccin cronic. Ar fi mai exact.
În Mauritius, ca și în alte părți, cu cât suntem mai vaccinați, cu cât sunt mai multe cazuri pozitive, cu atât sunt mai multe decese. Există într-adevăr o legătură cauză-efect?
În timp ce Mauritius intră în panică din cauza creșterii numărului de cazuri, să ne întrebăm despre legătura concomitentă foarte puternică dintre vaccinare și creșterea cazurilor și a deceselor. Și în ce fel ar putea fi calificată această campanie de vaccinare drept periculoasă? Dacă facem două grupuri de țări europene și africane, pe de o parte, cele care și-au injectat complet peste 65% din populație și, pe de altă parte, cele care și-au injectat mai puțin de 20%, înțelegem dintr-o privire. această periculozitate. Cu cât cercurile sunt mai mari, cu atât ne-am vaccinat mai mult. Cu cât cercurile sunt mai mari, cu atât este mai mare numărul total de decese în 2020-21 (vezi Figura 1).
Și pe această diagramă, putem observa că situația din Mauritius este, cel puțin, îngrijorătoare în rândul țărilor africane. Totuși, adâncind ceea ce s-a întâmplat în alte insule, Seychelles, Noua Caledonie, Mauritius, ne dăm seama că aceste insule care fuseseră cruțate până atunci, uneori cu zero morți ca în Noua Caledonie, de îndată ce au început să injecteze rapid și masiv, cazurile și decesele au crescut, cu valuri succesive, care pot fi atribuite fiecărei doze noi. O altă caracteristică terifiantă a țărilor care s-au injectat puternic este că populația care se vede afectată este din ce în ce mai tânără.Această observație ar trebui să fie un avertisment suficient pentru a opri orice campanie de injectare a acestor populații tinere care, însă, nu erau expuse riscului de Covid-19. Pentru a înțelege această periculozitate a diferitelor tipuri de vaccin (clasic precum Sinopharm, OMG ca AstraZeneca sau Janssen, sau injecții de ARNm precum Pfizer și Moderna), am propus conceptul de boală Spike, sau „spikopatie”. Atâta timp cât aceste vaccinuri ne fac să producem Spike, ne putem aștepta la rezultate similare, indiferent de vaccin.
Deci rezultatele vaccinării nu ar fi atât de eficiente?
Ați văzut vreodată un medicament (vaccin) anti-Covid-19 despre care vi se spune că nu vă protejează de Covid-19? Că în primele 15 zile după administrarea medicamentului este ca și cum nu ați fi luat acest medicament? Că trebuie să iei o doză la 5-6 luni pentru că devine ineficientă? Că pune în pericol tinerii cu miocardită? În toată istoria modernă a drogurilor, nu s-a văzut niciodată unul care provoacă atât de multe decese în bazele de date VAERS din SUA, așa cum se arată în histograma care îl compară cu vaccinul antigripal (vezi Figura 2).
Și nu știm deloc dacă nu riscă să provoace cancer (după cum ne-a confirmat Agenția Europeană a Medicamentului cu care am vorbit) sau dacă modifică fertilitatea (știind, de exemplu, că sunt semnalate multe tulburări ale menstruației)?
Foarte devreme, am subliniat totuși faptul că nu cunoșteam o strategie de vaccin care să funcționeze cu un coronavirus și că, prin urmare, era necesar să fim extrem de atenți și să informăm „cobaii” despre acest lucru.
Câteva luni mai târziu, ne aflăm în situația pe care mi-aș fi dorit atât de mult să o evit pentru Maurice. Unul în care, crezând că se descurcă bine, și vaccinându-și populația, ajungem la situația cumplită: odată cu creșterea numărului de vaccinați, situația sănătății nu face decât să se deterioreze, în timp ce totul ar trebui pus în aplicare pentru a preveni și a trata. Cu toate acestea, multe soluții care folosesc molecule și plante cunoscute mauricienilor au demonstrat eficacitate. Dar dacă admitem această eficiență, nu am mai fi avut dreptul de a injecta aceste produse care nu au urmat cursul clasicelor autorizatii de introducere pe piata. De aceea vorbim atât de puțin despre tratamente.
În ianuarie anul trecut, ați menționat problema diabeticilor și evenimentele din Mauritius ți-au dat dreptate… Mai multe studii recente au agitat considerabil lumea medicală și în special pe colegii noștri care sunt vaccinatori. Unul se referă foarte specific la diabetici despre care am avertizat încă o dată în rubricile dumneavoastră din ianuarie 2021. Publicată în jurnalele grupului Nature, vaccinarea provoacă la persoanele injectate (vaccin chinezesc) o creștere a markerului de diabet HbA1c. Rezultatele acestui studiu indică faptul că vaccinarea, pe lângă stimularea generării de anticorpi neutralizanți, agravează markerii diabetului, probleme renale, colesterol, coagulare, „de parcă voluntarii ar fi suferit de o infecție”, spun autorii. Injecțiile cresc considerabil inflamația vaselor noastre și a mușchiului inimii, ceea ce poate explica observațiile de tromboză, cardiomiopatie și alte evenimente mai numeroase. Din moment ce totul se întâmplă „ca și cum ar fi fost o infecție”, și se întâmplă indiferent de vaccin.
Există măsuri preventive eficiente?
Printre măsurile preventive care par a fi de interes clinic, utilizarea azitromicinei, zincului, ivermectinei, N-acetilcisteinei, dar și povidonei iod (Betadine) pare interesantă din mai multe puncte de vedere. Este un grup de oameni de știință și clinicieni americani (Front Line Covid-19 Critical Care Alliance – FLCCC) care a inclus în protocolul său de prevenire și îngrijire ambulatorie utilizarea acestei metode simple și ieftine la îndemâna tuturor, adică Betadine. A fost publicat o serie întreagă de studii care par să demonstreze o scădere a încărcăturii virale în sfera nazo-orofaringiană și o inhibare a replicării SARS-COV-2.
Avem impresia că lumea științifică este pierdută și că guvernanții nu știu ce să facă. Va fi un sfârșit la toate?
De fapt, au trecut peste 18 luni de când oamenii din întreaga lume au fost zdrobiți și supuși fricii, amenințărilor de boală, ordonanțelor fără precedent, cenzurii și declarațiilor contradictorii care suflă cald și rece. Să nu spunem lui Mauritius că „lera soufle-morde” în creolă! Acest set contribuie la destabilizarea oricărei minți critice, cu atâția îngrijitori traumatizați câți pacienți sunt pierduți… De ce să vă vaccinați când ați avut boala? De ce să luați mai multe doze când aveți deja anticorpi? De ce să testăm doar anticorpii și nu imunitatea celulară despre care știm că este și mai eficientă? De ce să injectați copii sau adolescenți care nu sunt expuși riscului ? De ce să vă asumați riscul de a înmulți avorturile spontane prin injectarea femeilor însărcinate? Aceste avorturi spontane sunt semnalul că apar anomalii! De ce ai purtat această mască de atâtea luni? De ce timp de 18 luni toate apărările noastre naturale, barierele pielii, căile respiratorii, sistemul nostru imunitar nu mai funcționează împotriva acestui virus ca și în cazul tuturor celorlalți viruși și bacterii?
De ce să trăim cu frică, când știm că ,Covid-19 îi ucide în mod zdrobitor doar pe cei care au comorbidități? De ce se numește izolare a populațiilor sănătoase? De ce să pui măști afară când știi că sunt ineficiente? Sau lăsați copiii în acest mediu mascat când vedem tulburările mintale, sinuciderile, eșecul de învățare, într-un cuvânt stresul generat? Nu, această criză de Covid-19 nu ne-a permis niciodată să vedem aceste prime imagini care ne-au venit din China, care nu au fost niciodată confirmate, și în care am călcat peste cadavre pe străzi.
Și totuși, ce rău se face civilizațiilor noastre. Ce s-a întâmplat pentru ca dintr-o dată, ceea ce ni s-a părut de la sine înțeles – libertatea, sănătatea, democrația, drepturile omului și ale cetățenilor – s-au spulberat în acest fel? Astfel încât întreaga lume începe să se zguduie și să se îndoiască de propriile convingeri trecute, de relația ei cu propria sa realitate…
Ultimul cuvânt?
În sfârșit, am pus aici niște vise atât de simple! Acela de a lăsa oamenii sănătoși liberi să vină și să plece. Acela de a fi atent în timpul meselor, care par a fi cea mai importantă sursă de contaminare cu SARS-Cov-2. Acela de a lăsa medicii să prescrie. Să lăsăm liberă prescripția de antibiotice când știm că nu cunoaștem o pandemie virală a cărei cauză a morții nu sunt de fapt infecțiile bacteriene. Pentru a exclude protocoale nefondate precum Rivotril pentru pacienții vârstnici sau aceste strategii de vaccinare, fiecare mai experimentală decât alta, cu acest amestec de tipuri de vaccin: vaccinuri convenționale, cu vaccinuri OMG și injecții cu MRNA, toate ca și cum ar fi interschimbabile … chiar dacă nimeni nu știe nimic despre asta.
Nu a renunțat si OMS la obiectivul imunității colective, cu a treia doza sistematica, ca la injectarea copiilor? Dacă miza nu ar fi politică ci ar fi doar îngrijirea populațiilor, totul s-ar desfășura altfel, pentru că accentul s-ar pune pe definiția OMS a sănătății, de care este important să ne amintim, pentru că suntem atât de implicați departe prin focalizare. Toată atenția noastră asupra Covid-19 și aproape exclusiv: „sănătatea este definită ca o stare de deplină bunăstare fizică, psihică și socială și nu constă doar în absența bolii sau a infirmității.
Îi las pe seama colegului și prietenului meu, eminentul profesor american de medicină internă și cardiologie, profesorul Peter Mac Cullough, care, cu foarte mare emoție, a spus recent despre această criză: „Această criză este o criză de compasiune…” O criză de compasiune în toate privințele. Revenind la elementele de bază de acum 18 luni, sănătatea noastră generală ar trebui să fie mult îmbunătățită…
Sursa:lemauricien.com
