Prognoza echilibrului energetic până în 2026 arată o imagine alarmantă: producția de energie scade constant, iar importurile cresc. Și asta în condițiile în care autoritățile anunță investiții peste investiții în capacitățile de producție. În realitate, cu cât se închid mai multe termocentrale pe cărbune, cu atât România devine mai dependentă de importuri, alternativele fanteziste cu hidrogenul și regenerabilele adâncind și mai tare criza, scrie Claudia Marcu pentru National.
Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, instituție ale cărei date și analize au corespuns fidel realității, producția de energie a României va scădea constant până în 2026. Astfel, de la o producție de 24.979 mii tep (mii tone echivalent petrol) în 2018, se va ajunge la 22.705 mii tep în 2026. Cantitatea din 2026 este chiar mai mică față de cea din acest an și mult mai redusă față de 2021, dovadă că golul provocat de închiderea termocentralelor pe cărbune nu va fi acoperit cu nimic.
Totodată, importurile de energie vor crește începând cu 2024, ajungând la 16.600 mii tep în 2026. Consumul intern va stagna la nivelul scăzut din 2023, urmând ca din 2025 să crească ușor, până în 2026, când se va ajunge la valoarea din 2018. Exporturile de energie se vor diminua de la o mică creștere în 2023, când se va ajunge la 5.825 mii tep, până la 5.655 mii tep în 2026, ceea ce denotă o absență a capacităților noi de producție. În ce privește balanța energetică, conform prognozei oficiale, în 2026, producția de energie pe cărbune va scădea la jumătate față de 2018, trecându-se de la o producție de 2.705 mii tep în 2023, la 2.525 mii tep în 2024, 2.310 mii tep în 2025 și 2.075 mii tep în 2026. Producția pe gaze este preconizată să crească moderat, la 8.455 mii tep în 2026, însă sub nivelul de 8.562 mii tep din 2018. La extracția țițeiului, producția va înregistra scăderi importante, de la 3.491 mii tep în 2018, la 2.855 mii tep în 2026. La energia hidroelectrică, eoliană și fotovoltaică, se așteaptă creșteri anemice, de la 2.435 mii tep în 2023, la 2.545 mii tep în 2026, față de 2.254 mii tep în 2018.
Importuri masive de gaze
Deși România este al doilea producător de gaze din UE, în 2021, în mod inexplicabil, s-au importat cantități uriașe de gaze. Astfel, de la o medie de 1.700 mii tep, s-a ajuns la importuri de 2.869 mii tep în 2021. Pentru 2026, se prevăd importuri de gaze naturale de 1.725 mii tep, față de 1.220 mii tep în 2018. Dacă la cărbuni importurile vor scădea aproape de trei ori față de 2018, la țiței, importurile vor exploda, ajungându-se la 10.300 mii tep în 2026. La capitolul consumul populației, sunt prognozate foarte mici creșteri, de la 7.955 mii tep în 2023, la 8.160 mii tep în 2026. Veștile proaste vin din sectorul industrial, unde consumul va deveni tot mai redus cu fiecare an. Astfel, de la un consum de energie de 5.901 mii tep în 2022 se va ajunge la un consum de 5.875 mii tep în 2026, față de 6.285 mii tep în 2018. Creșteri nesemnificative de consum se anunță în sectoarele construcții și agricultură, iar cele mai mari majorări se vor înregistra în transporturi și comunicații, unde consumul va atinge un prag de 8.540 mii tep, față de 6.462 mii tep în 2018.https://googleads.g.doubleclick.net/pagead/ads?client=ca-pub-9156752646682688&output=html&h=410&slotname=5409255454&adk=4253138671&adf=2093934558&pi=t.ma~as.5409255454&w=393&lmt=1697406304&rafmt=11&format=393×410&url=https%3A%2F%2Fwww.national.ro%2F0pp%2Fpreviziuni-sumbre-in-sectorul-energetic-productia-scade-constant-pana-in-2026-803908.html%3Ffbclid%3DIwAR3i5teA4BIVhJ6rFp3oa9deyu5h2sOfcysRhuGPwww4XhzkYqlKvTHW708&fwr=1&wgl=1&dt=1697408868790&bpp=15&bdt=535&idt=412&shv=r20231011&mjsv=m202310110101&ptt=9&saldr=aa&abxe=1&cookie=ID%3D6d32e2ea4254eba5-22affe96d6e700df%3AT%3D1697407925%3ART%3D1697408851%3AS%3DALNI_MbOh_Tu3WE-PeOsKKDDApvNJswCJg&gpic=UID%3D00000c99e691cbfe%3AT%3D1697407925%3ART%3D1697408851%3AS%3DALNI_MbHrB4_PTpwJE7rr7gLDOv4eRVG2w&prev_fmts=300×250&correlator=995571809999&frm=20&pv=1&ga_vid=434962345.1697407925&ga_sid=1697408869&ga_hid=138683262&ga_fc=1&rplot=4&u_tz=180&u_his=1&u_h=851&u_w=393&u_ah=851&u_aw=393&u_cd=24&u_sd=2.75&dmc=4&adx=0&ady=4697&biw=393&bih=680&scr_x=0&scr_y=0&eid=44759926%2C44759875%2C31078363%2C31078658%2C31078701%2C44805098%2C44805336%2C31078297%2C31078773&oid=2&pvsid=2905367201191756&tmod=1574940166&uas=0&nvt=1&ref=https%3A%2F%2Flm.facebook.com%2F&fc=640&brdim=0%2C0%2C0%2C0%2C393%2C0%2C393%2C680%2C393%2C680&vis=1&rsz=%7C%7CoeEbr%7C&abl=CS&pfx=0&fu=128&bc=31&ifi=2&uci=a!2&btvi=2&fsb=1&xpc=LbhZdMzJuP&p=https%3A//www.national.ro&dtd=435
Creșteri nesemnificative la regenerabile
Raportul Comisiei Naționale de Prognoză arată că, procentual, resursele de energie primară din producție proprie vor scădea în fiecare an până la 54,1% în 2026, față de 60% în 2018. Dacă în 2018 contribuția cărbunelui la resursele de energie din producție era de 9,6%, aceasta va ajunge la 4,9% în 2026. Producția de gaze în 2026 va fi chiar mai scăzută decât cea din 2018, cu toate zăcămintele descoperite și promisiunile miniștrilor Energiei că acestea vor intra în exploatare. Procentul din producția de resurse de energie primară al energiei hidroelectrice, eoliene și fotovoltaice va crește de la 5,4 % în 2018, la 6,1% în 2026. Tot procentual, importurile de resurse de energie primară se vor majora de la 34% în 2018, la 39,6% în 2026, cea mai semnificativă creștere față de 2018 înregistrându-se la gaze naturale și țiței.
