Rata anuală a inflaţiei în Turcia a urcat la 69,97% în luna aprilie, ceea ce pune în pericol şansele de realegere ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în 2023, transmite AFP, scrie economica.net
Promisiunile guvernului şi reducerile de TVA la produsele de primă necesitate anunţate la începutul anului nu au frânat tendinţa de creştere a preţurilor. Datele oficiale publicate joi de Institutul de statistică din Turcia arată că preţurile au crescut cu 7,25% în aprilie, în plină sărbătoare a Ramadanului, comparativ cu luna martie şi cu 69,97% faţă de luna aprilie a anului trecut, ceea ce reprezintă cea mai ridicată inflaţie înregistrată de Turcia după luna februarie 2002.
Avansul inflaţiei s-a datorat în primul rând unul salt de 105,9% al costurilor cu transportul, categorie unde sunt incluse şi preţurile la energie, urmate de o creştere de 89,1% a preţurilor la alimente şi băuturi non-alcoolice.
Ministrul turc al Finanţelor, Nureddin Nebati, a ţinut să calmeze îngrijorările declarând că actualul trend inflaţionist este unul trecător şi nu se va prelungi pe termen lung. „Vom creşte bunăstarea şi puterea de cumpărare a cetăţenilor noştri”, a spus luni Nureddin Nebati.
În schimb, economiştii sunt de părere că inflaţia va rămâne la un nivel ridicat pentru restul anului 2022 din cauza războiului din Ucraina, iar media prognozelor pentru inflaţia la final de an este de 52%.
„Începe să devină jenant pentru Turcia. Desigur că există o creştere a preţurilor la alimente şi energie dar este vorba şi de un eşec spectaculos al politicii monetare turceşti”, a comentat Timothy Ash, analist la firma BlueAsset Management şi specialist pe Turcia.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan insistă că este nevoie de reduceri semnificative ale dobânzilor pentru ca inflaţia să scadă, o idee care contravine teoriilor economice convenţionale. În pofida îngrijorărilor cu privire la creşterile de preţuri provocate de războiul dintre Ucraina şi Rusia, de unde Turcia importă energie şi cereale, Banca Centrală a Turciei nu a majorat dobânda de referinţă, care de la finele lui 2021 a rămas neschimbată la 14%.
O hiperinflaţie de durată riscă să afecteze popularitatea presedintelui Erdogan, care şi-a clădit succesele electorale din ultimele două decenii pe promisiunile de prosperitate.